Indicativul prezent – diateza reflexivă

Diateza reflexivă este caracterizată de prezenţa pronumelor me, te, se, nous, vous, se, care urmează pronumelui personal subiect, şi a auxiliarului être la timpurile compuse.

La forma negativă, ne se aşază între subiect şi pronumele reflexiv.

La forma interogativă, persoana I singular se foloseşte doar cu est-ce que : est-ce que je me lave ? În cazul celorlalte forme, se aplică ordinea : pronumele reflexiv, urmat de inversiunea verb-pronumele personal subiect.

 

Je me lave                                              Je ne me lave pas                  Est-ce que je me lave ?

Tu te laves                                            Tu ne te laves pas                   Te laves-tu ?

Il se lave                                                 Il ne se lave pas                      Se lave-t-il ?

Nous nous lavons                              Nous ne nous lavons pas Nous lavons-nous ?

Vous vous lavez                                  Vous ne vous lavez pas     Vous lavez-vous ?

Ils se lavent                                            Ils ne se lavent pas           Se lavent-ils ?

 

Cum e ziua ta ?

Comment est ton jour d’habitude ?  À quelle heure est-ce que tu te réveilles ?	Cum e ziua ta de obicei?  La ce oră te trezeşti?
Mon réveil sonne à cinq heures et demi.	Ceasul meu sună la cinci şi jumătate.
Tu te réveilles tôt.	Te trezeşti devreme.
Oui, je me réveille de bonne heure. Je commence le boulot à sept heures et demie.	Da, mă trezesc devreme. Încep munca la şapte şi jumătate.
Tu fais ta toilette alors, n’est-ce pas ?	Atunci îţi faci toaleta, nu-i aşa?
Oui, je me lave, je me rase, puis je prends le petit déjeuner.	Da, mă spăl, mă rad, apoi iau micul dejun.
Tu manges beaucoup ?	Mănânci mult?
Non, une tasse de café, deux ou trois tranches de jambon, une tartine et un peu de confiture me suffisent pleinement.	Nu, o ceaşcă de cafea, două-trei felii de şuncă, o tartină şi puţină dulceaţă îmi sunt de ajuns.
À quelle heure est-ce que tu rentres ?	La ce oră te întorci acasă?
D’habitude je rentre vers les cinq heures.	De obicei mă întorc în jur de cinci.
Est-ce que tu te reposes un peu ?	Te odihneşti puţin?
Non, je sors dans le parc, je me promène ou je vais à la salle de sport. Parfois, je sors dans la ville pour faire quelques achats.	Non, je sors dans le parc, je me promène ou je vais à la salle de sport. Parfois, je sors dans la ville pour faire quelques achats.
Et puis, tu prends le dîner ?	Şi apoi iei cina?
Oui, je dîne avec mon épouse, puis nous regardons la télé, nous lisons.	Da, cinez cu soţia mea, după aceea ne uităm la televizor, citim.
Vous vous couchez tard ?	Vă culcaţi târziu?
Pas si tard. À onze heures je suis déjà profondément endormi.	Nu atât de târziu. La 11 deja dorm adânc.

Indicativul prezent – verbele de grupa I

 

Grupa I de conjugare a verbelor cuprinde imensa majoritate a verbelor terminate la infinitiv în –er.

Pentru a conjuga la indicativ prezent verbele de grupa I se îndepărtează terminaţia –er de la infinitiv şi se adaugă radicalului astfel obţinut următoarele terminaţii:

-e, -es, -e, -ons, -ez, ent.

Dintre aceste terminaţii, doar cele ale persoanelor I şi a II-a plural sunt sonore, restul fiind mute.

 

Je parle                                   Je regarde                   J’affirme

Tu parles                                 Tu regardes                 Tu affirmes

Il parle                                      Il regarde                     Il affirme

Nous parlons                        Nous regardons          Nous affirmons

Vous parlez                               Vous regardez            Vous affirmez

Ils parlent                                   Ils regardent               Ils affirment

 

Unele verbe prezintă anumite particularităţi:

– Radicalul verbelor terminate în –cer primeşte o sedilă pe c la persoana I plural pentru a păstra pronunţia [s] : nous annonçons;

– Radicalul verbelor terminate în –ger primeşte un –e după -g la persoana I plural pentru a păstra pronunţia [j] : nous mangeons;

– În cazul verbelor care au vocala é înainte de finala –er, accentul asscuţit este schimbat cu cel grav înaintea unei silabe mute finale: je célèbre, nous célébrons;

– În ceea ce priveşte verbele care se termină la infinitiv în –yer, acestea transformă –y în –i înaintea unei terminaţii mute: j’emploie, tu emploies, il emploie, nous employons, vous employez, ils emploient; în cazul verbelor terminate la infinitiv în –ayer, ambele variante sunt posibile: je paie/paye, tu paies/payes, il paie/paye, nous payons, vous payez, ils payent.

Adjectivul posesiv

Adjectivul posesiv exprimă un raport de posesie şi determină cuvântul pe care-l însoţeşte: Son appartement est élégant. Sa voiture est moderne. El este întotdeauna antepus.

Adjectivul posesiv are atât forme accentuate, cât şi neaccentuate.

Formele neaccentuate (mien, tien, sien, nôtre, vôtre, leur) sunt arhaice şi se folosesc extrem de rar, de obicei cu un substantiv precedat de articol nehotărât (Un mien ami m’a raconté cette histoire amusante) sau cu un nume predicativ (Ma bibliothèque est tienne.)

 Forme accentuate

 

	Singular (un obiect posedat)		Plural (mai multe obiecte)
	Masculin	Feminin	Masculin şi feminin
Un posesor	mon ton son	ma ta sa	mes tes ses
Mai mulţi posesori	notre votre leur		nos vos leurs

 

Adjectivul posesiv se acordă cu:

• genul şi numărul substantivului care denumeşte obiectul posedat: mon cahier, mes cahiers, ma fille, mes filles;
• persoana şi numărul posesorilor: mon livre, notre livre, son mari, leur

Spre a evita hiatul, înaintea substantivelor feminine care încep cu vocală sau h mut se folosesc formele de masculin: mon auto, ton habitude, son aventure.

Expresiile posesive à moi, à toi, à lui, à elle, à nous, à vous, à eux, à elles pot fi folosite în următoarele cazuri:

– pentru a înlocui adjectivul posesiv: Ce livre est à moi.

– pentru a întări ideea de posesie: C’est mon livre à moi. C’est son idée à lui.

Posesia este indicată de articolul hotărât atunci când obiectul posedat este inseparabil de posesor:

– în cazul substantivelor care desemnează părţi ale corpului: Elle a mal à la tête. Elle ouvre les yeux et se met à pleurer.

– când o relativă arată raportul de posesie: Regardez l’auto qu’il vient d’acheter.

Adjectivul posesiv se repetă:

– înaintea fiecărui substantiv: Mon frère, ma soeur et mes cousins sont partis hier soir.

– înaintea adjectivelor care exprimă calităţi opuse: Je connais ses bons et ses mauvais côtés.

Adjectivul posesiv nu se repetă în schimb:

– dacă substantivele se referă la aceeaşi persoană: Voici mon cousin et ami.

– dacă precedă adjective referitoare la aceeaşi fiinţă sau la acelaşi lucru: Ma douce et aimable tante.

Adjective al căror sens variază în funcţie de poziţie

Adjectiv	Înaintea substantivului	După substantiv	Exemple
Ancien	fost		un ancien élève
		vechi	une église ancienne
Brave	cumsecade		un brave homme
		curajos, viteaz	un homme brave
Bon	capabil		un bon officier
		bun	un officier bon
Certain	anumit		un certain succès
		sigur	un succès certain
Grand	mare		un grand général
		înalt	un homme grand
Pauvre	biet		un pauvre paysan
		sărac	un paysan pauvre
Petit	meschin		un petit homme
		mic, scund	un homme petit
Propre	propriu		sa propre maison
		curat	un logis propre

Verbul neregulat LIRE (a citi) – indicativ prezent

Je lis                                         Je ne lis pas

Tu lis                                         Tu ne lis pas

Il lit                                           Il ne lit pas

Nous lisons                              Nous ne lisons pas

Vous lisez                                Vous ne lisez pas

Ils lisent                                    Ils ne lisent pas

 

Se conjugă la fel élire (a allege, a vota), relire (a reciti).

Verbul neregulat ÉCRIRE (a scrie) – indicativ prezent

J’écris                                         Je n’écris pas

Tu écris                                         Tu n’écris pas

Il écrit                                           Il n’écrit pas

Nous écrivons                           Nous n’écrivons pas

Vous écrivez                                 Vous n’écrivez pas

Ils écrivent                                    Ils n’écrivent pas

 

Se conjugă la fel : circonscrire (a circumscrie), décrire (a descrie), inscrire (a înscrie), prescrire (a prescrie), proscrire (a proscrie), souscrire (a subscrie), transcrire (a transcrie).

LEGĂTURA CONSONANTICĂ

Regulă generală . Legătura consonantică se produce între un cuvânt terminat prin consoană nepronunţată şi altul care începe cu vocală sau cu h mut.

 

Efecte :

Vocalele nazale se denazalizează:

S sau x final se pronunţă z: deux amis.

F se pronunţă v în neuf ans, neuf heures, neuf hommes.

D se pronunţă t: Un grand homme.

 

Cazuri de legătură obligatorie:

– între articol, adjectiv posesiv, adjectiv demonstrativ şi cuvântul următor: les amis, ces élèves, mon auto

– între adjectiv calificativ şi substantiv: de vieux amis; un petit inconvénient

– între numeralele un, deux, trois, vingt, cent  (şi compuşii lor) şi un substantiv (trois enfants), un adjectiv calificativ (deux admirables spectacles) şi adjectivul nehotărât autre (trois autres tableaux)

– între adjectivele quels, quelles şi cuvântul următor: quels animaux

– între pronumele personale sau nehotărâte şi verb: ils écrivent, tu les as vus

– între prepoziţiile chez, dans, en, sans, sous şi cuvântul următor: chez un camarade, dans une heure, en une heure, sans y voir, sous aucun prétexte

– în unele expresii şi locuţiuni: de temps en temps, pas à pas, petit à petit, d’un bout à l’autre, les Champs-Elysées, les jeux olympiques, quant à.

 

Cazuri de legătură interzisă:

– cu un cuvânt începând cu h aspirat : trois hippopotames.

Vezi lecţia despre h aspirat:

 https://francezaweb.wordpress.com/2016/05/21/cuvinte-care-incep-cu-h-aspirat/

– cu numeralele un, une, huit, huitième, onze, onzième: les huit amis

– între conjuncţia et şi un alt cuvânt: Marie et Anne

– între un substantiv şi adjectivul care urmează: un enfant heureux

– între pronumele subiect exprimat după verb şi cuvântul următor: Sont-elles arrivées  ? Avez-vous aperçu quelque chose ?

– cu cuvintele oui, uhlan, ululement, yacht, yaourt, yatagan, yod, yole

– între formele verbale terminate în –s sau –t şi vocala cuvântului următor: Il écrit un article. Tu regardes un album.

– între pronumele nehotărâte chacun, quelqu’un şi vocala cuvântului următor: Chacun a son goût. Quelqu’un a téléphoné.

– după prepoziţiile vers, envers, hors, concernant, moyennant, selon.

– între comment şi cuvântul următor, cu excepţia expresiei Comment allez-vous ?

 

Cazuri de legătură facultativă:

– între verbul auxiliar şi participiul trecut: vous avez eu.

– între o formă verbală personală şi complementul care urmează: nous jouons avec eux

– între substantivul la plural şi adjectivul care urmează: les gouvernements intéressés; les langues orientales; les pays arabes

– între adverbul jamais şi cuvântul următor: Il n’a jamais été chez nous.

– între adverbul pas şi cuvântul următor: Il n’a pas eu de chance. Pas encore.

– între conjuncţia mais şi cuvântul următor: Mais il faudrait le lui dire.

 

Verbul neregulat VENIR (a veni) – indicativ prezent

Je viens                                         Je ne viens pas

Tu viens                                         Tu ne viens pas

Il vient                                           Il ne vient pas

Nous venons                             Nous ne venons pas

Vous venez                                   Vous ne venez pas

Ils viennent                                  Ils ne viennent pas

 

Se conjugă la fel o serie de verbe care conţin în radical venir: advenir (a se întâmpla), devenir (a deveni), intervener (a interveni), prévenir (a preveni), provenir (a proveni), revenir (a reveni), se souvenir (a-şi aminti), subvenir (a contribui cu bani), survenir (a surveni).

 

Verbul neregulat VOULOIR (a voi) – indicativ prezent

Je veux                                         Je ne veux pas

Tu veux                                         Tu ne veux pas

Il veut                                            Il ne veut pas

Nous voulons                              Nous ne voulons pas

Vous voulez                                Vous ne voulez pas

Ils veulent                                    Ils ne veulent pas